Sa inceapa distractia!

…Precum am spus…”Te iubesc!”
Doar aceste cuvinte imi invadeaza mintea. Alta greseala, facuta fara sa o gandesc.
Gata! Nu mai suport sa fac atatea lucruri ghidata de orice altceva in afara de minte.
Ies pe balcon si privesc padurea dinspre marginea satului. Vantul agita usor frunzele copacilor. Simt nevoia apasatoare de a ma urca pe acoperis. Nu stiu de ce. Pasesc fin si intru pe balcon, dupa care ma urc pe balustrada si sar usor pe tigla rosie de pe acoperis. E putin prafuit aici, dar gandurile dau navala peste mintea mea, facandu-ma sa nu imi mai pese de nimic. Privesc iar in gol, de data aceasta spre casa lui Sasuke. Vad doar in ceata, imagini suprapuse cu faptele mele recente. Am fost asa o proasta! Am lasat ca idioata o floare in fata usii lui Sasuke, si mai era si agatat de ea un bilet cu “Te iubesc!”…
Efectiv sunt intr-o stare perfecta de visare, dar in scurt timp ma trezesc din vina vantului, care bate si imi loveste violent de fata cateva suvite de par. Incep sa tremur, simtind o prezenta in spatele meu. Un miros fin, discret, Masculin, imi invadeaza narile. Ma pot linisti, pentru ca stiu ca am pe cineva drag in spate, pe Sasuke.
-Im-imi pare rau. spun eu aproape dand sa plang; ochii mei erau plini de lacrimi, care nu mai aveau mult si evadau.
Dau sa intru inapoi in casa, pe geamul de la pod. O mana calda, puternica, dar totusi moale, ma prinde de incheietura. Simt cum o respiratie calda, fina, imi invaluie pielea fina de pe gat si de pe fata. Doua moi si fine se unesc usor de obrasul meu catifelat, care prinde usor o nuanta de rosu trandafiriu. Bruneul ma ia de mana. Simt o usoara usturime pe palma, dar una care imi place. Nu mi-a luat mult sa ghicesc de ce. Ranile mele provocate de trandafir se impreunau cu ale lui. Imi dau seama ca era si el ranit pe maini, dupa ce simt cum cateva picaturi din sangele meu se unesc cu cateva din al sau, se preling usor pe mainile noastre impreunate, dupa care picura, patand incaltarile noastre.
-Nici nu ai de ce. spune misterios brunetul dupa care dispare intr-un nor de fum.
Mai stau sa privesc soarele care deka incepuse sa apuna, dupa care merg cu pasi mici catre marginea acoperisului, pentru a sari inapoi pe balconul de la camera mea. Practic, imi tarai picioarele. Simt cum o atingere fina ma mangaie usor pe glezna, dupa care o zgarietura usoara imi cresteaza incet pielea. Ma aplecsa vad ce este, si vad trandafirul pe care i-l lasasem brunetului, cu tot cu biletel. Il iau si ma uit inca o data pe el. Observ ca s-a scris ceva pe spatele lui. Il intorc si vad un scris care clar era al brunetului. Litere frumos scrise, cu o maniera aprte: “Si eu.”
Privesc vrajita spre apus, si simultan spre casa lui Sasuke.
Soneria de la usa incepu sa sune nebunatic. Clar! Era Ten-ten. Uitasem cu totul de petrecerea pe care trebuia s-o dam. Merg sa descid usa, inca cu sufletul vrajit.
-Heyaaa! Ce mai face cea mai buna prietena a mea?? spune satena dupa care eu afisez un zambet prostesc.
-Aha… spun eu printre dinti.
Aratam de parca eram beata. Ten-ten se uita la mine ca la felul al pais’pelea. Din neatentie, las sa cada trandafirul pe care il aveam in mana, iar biletelul iese la iveala.
Cu op miscare agila, satena insfaca floarea si citeste rapid biletul. Mi-o arunca in brate, dupa care se uita la mine cu un zambet smecher.
-Mai-mai! Ce avem noi aici? Se pare ca cineva s-a indragostit lulea! Bravo tie!
Inca mai zambesc ca proasta. Abia dupa ce Ten-ten ma ia la intrebari imi mai revin si eu din acea stare.
-Deci…? Cine e? E frumos? E dragut? Ati avut deja primul sarut? Macar unul pe obraz?
-Ten-ten! Strici tot momentul! Si daca o sa continui sa ma mai iei asa la intrebari nici ca o sa-ti zic ceva!
-…Ei…bine atunci… spune aceasta dand sa iasa din holul in care ramaseseram, dar totusi zambea in interior.
-Bine! Bine! Iti spun numai nu ma mai stresa asa!
-Muhahaahaaa…! rase ea exact ca un drac’sor.
-Este… -spun eu luand o gura mare de aer, in timp ce Ten-ten nu mai avea mult si ma inghitea doar cu ochii - este Sasuke.
-Tu faci misto de mine! Cum adica? Marele Uchiha sa te faca sa fii asa? spune ea si imi trage o palma in cap, iar eu ii arunc o privire bosumflata. Trezeste-te la realitate fato! El este prea arogant, misterios si increzut! Daca vei avea vreo relatire cu el sigur ba dura foarte putin, iar tu o sa fii distrusa dupa asta! Poate ca nu ar trebui sa stii, dar…
-Dar ce? Ce este?
-El a dezvirginat odata doua fete dintr-a zecea!
-Nu te cred! Sigur astea sunt doar zvonuri!
-Marog…este viata ta, faci ce vrei cu ea. Dar sa nu spui ca nu ti-am spus!
-Ten-ten, hai mai bine…
-Sa schimbam subiectul, stiu. spune aceasta cu un zambet dulce pe fata. Hai sa ne apucam de petrecere, ok?
-Ok. Eu aranjez pe aici lucrurile, iar tu comanda niste mancare si niste suc! Zic si iau in brate cateva bibelouri din cristal, primite de la bunica. Eu duc astea in pod, ca sa evitam orice fel de accident.
-Bine. ti astept ca sa trimitem impreuna invitatiile.
Merg repede in pod si duc acolo si Trandafirul “nostru”. Nu vreau sa il mai vada si altcineva.
Iau din camera mea cateva foi si doua pixuri si ma duc la Ten-ten. Ma astepta sarind ca un picamer.
-Ce ai patit? Ai bagat vreo furculita in priza si ai prea multa energie acum sau ce?
-Nu, nu asta. spune ea bufnind in ras si aratandu-mi telefonul. Ai primit un mesaj. Si este chiar de la Sasuke al tau. Nu am putut sa ma abtin sa nu ma uit.
-Serios? Nu te cred. Da-mi sa vad!
“Salut! Am nevoie de sfatul tau. Daca poti, te astept pe la mine in zece minute. Sasuke.”
De soc, cad in fund pe canapea. Imi revin repede, arunc telefonul pe jos si o tulesc in camera mea. Fac un mare dezastru sin sifonierul meu, pentru ca nu am nici o idee ce sa aleg. Ma hotarasc intr-un sfarsit la o bluza mulata, cu cateva modele de flori roz inspre sold, o pereche de blugi indigo, cu modele tot florale pe ei, care erau in set cu o geaca la fel imprimata. Imi iau rapid dintr-un sertar un gloss de cirese si putin far roz, care sa se asorteze cu culoarea parului meu.
-Scuze Ten-ten! Trebuie sa plec! Vin in juma’ de ora. Ocupa-te tu te rog de invitatii. Ai telefonul meu acolo. Mersi Ten-ten! Pa Ten-ten. zic eu si ies vijelios din casa, exact ca in desenele animate.
Pana sa ajung la casa brunetului, deja am mancat tot glossul de pe buzele mele.
Intru in curtea casei lui Sasuke. O alee pavata, curata, pavata, pe de o parte si de alta numai trandafiri. Ma simt ca in rai. Stau doua secunde sa privesc aleea si pornesc cu pasi mici spre usa vilei. Nici nu apuc sa mai bat ca deja ma intampina Itachi, spunandu-mi ca m-a observat de pe geam. Il salut si il rog politicoasa sa ma conduca pana la Sasuke. El accepta bucuros si imi spune sa ma asez o clipa pe un fotoliu. Sunt asa de stresata, incat nici nu mai stau sa stusiez camera, ci doar privesc inainte si astept ca Sasuke sa vina. Aud dinspre casa mea o muzica data la maxim. Grozav! Ten-ten iar s-a apucat sa imi umble prin CD-uri.
-Itachi, imi cer scuze! Vin in cinci minute! Se pare ca prietena mea a dat iama prin CD-urile mele cu muzica. Macar mai bine decat sa imi umble prinn frigider, ca data trecuta.
-Nu este nici o problema. spune Itachi chicotind.
In neatentia si stresuk meu, mi-am lasa acolo geanta. Eh, soarta! O recupererez cand ma intorc. Bag o viteza de las numai praf in urma mea, chiar daca aveam de mers doar pana la casa de alaturi. Intru viselios pe usa si incep sa zbier catre Ten-ten
-Esti nebuna sau ce? Vrei sa trezesti toti vecinii cu muzica ta infernala? …Ma rog, a mea??
-Sakura, eu…
-Nici nu vreau sa aud!
-Sakura, nu am fost eu, Naruto a dat navala peste mine!
-Ceee??? L-ai lasat pe bezmeticul ala sa intre in casa mea??
-Cine l-ar fi putut opri?? Sakura, imi pare rau!
-Nu-I nimic. Tu iarta-ma pe mine ca am zbierat in halul asta. spun afisand o fata plina de nervi, dupa care merg si ii dau un pumn lui Naruto, de nu a mai trebuit sa opreasca combina, ci a cazut pe ea pur si simplu de a scos-o din priza.
-Au!! Asta pentru ce-a fost? spune el ridicandu-se si intorcandu-se cu fata la mine. Valeu!! Sakura-chan, imi pare rau! Nu am vrut, a fost o greseala!! Te rog, iarta-ma.
-Ai noroc ca sunt prea ocupata acum, ca altfel te-as fi snopit in bataie!! racnesc la el si ies din casa, dandu-I de inteles prin priviri lui Ten-ten sa aiba grija de ce va mai urma.
Nu mai am chefsa merg pe jos pana la casa lui Sasuke, asa ca ma teleportez disparand intr-un nor de fum. Ajung la brunet, care ma intampina cu inca un sarut dulce pe obraz. Incepe sa imi spuna ce are pe suflet…Se pare ca am si eu cam aceleasi probleme ca ale lui…