Sper sa va placa noul capitol. Le mai incurc la numerotat, asa ca scuze. Le am pe alt site numerotate altfel, iar aici am pus mai multe capitole o data pentru ca erau cam scurte. Marog, ENJOY!!



Incet-incet imi dau seama ca deja intrec masura. Am stat chiar prea mult acasa la brunetul cu ochii de onix. Mi-am pierdut firea de prea multe ori in fata lui. Am inceput sa ridic tonul la el fara motiv, defapt, din cauza ca era prea calm si voia sa mai traga de timp. O gramada de imi invadeaza mintea asa, din senin. De ce sa se comporte asa? Doar nu…? Dar nu, nu are cum. Sa fie cumva interesat de mine? El, marele Uchiha sa fie interesat de mine, o simpla fata care a fost asa de fraiera sa isi lase inima in mainile lui, iar el sa o inghete? Sunt doar o simpla ninja. Nici macar nu imi mai aduc aminte de trecutul meu.
-Sasuke, imi pare rau, dar mi-am adus aminte ca am niste treaba de facut. Scuza-ma inca o data! spun eu si o zbughescpe usa afara. Intru rapid in casa mea, care este visavi de a lui, si merg direct in camera mea. Ma schimb intr-un trening pe care il port mereu prin casa, de culoare albastru inchis, cu dungi roz pe margini. Au fost primele haine pe care le-am gasit in dulap. Merg sa o caut pe mama in bucatarie, dar casa este pustie. Gasesc lipit de frigider cu magneti un bilet care se pare ca este lasat de mama. Imi spune ca a plecat cu sora mea la bunica. Se pare ca este cam bolnava, asa ca a mers cu sor-mea, Tsukiyama, sa aiba grija de ea cam o saptamana. Spre bucuria mea, mama nu se supara daca invit prietene pe la mine, deci imi da voie sa le invit pe Hinata si pe Ten-ten sa imi tina companie. Dupa cum este firea lui Ten-ten cred ca ma va implora sa dau o petrecere monstru impreuna cu ea. Nu imi pasa ce se va intampla. Avem si noi la scoala o scurta vacanta, de doua saptamani, deci pot sa ma culc la ce ora vreau eu, pot sa fac ce vreau, pe scurt. Merg pana in camera mea si iau telefonul si incep a o suna pe Hinata. Ca de obicei, prietena mea nu vrea sa deranjeze, dar cedeaza pana la urma insistentelor mele si vine sa ne petrecem timpul impreuna. Acum, trebuie sa o mai sun doar pe Ten-ten.
-Alo, salut Ten-ten! Sunt Sakura!
-Oh, salut! Ce s-a intamplat?
-Pai, o sa iti spun mai repede: mama este plecata de acasa timp de o saptamana si voiam sa te chem pe la mine sa dormim impreuna.
-Normal ca vin! Doar ca ti stii conditiile mele, nu?
-Stiu, stiu…trebuie sa dau o petrecere monstru, stiu! spun eu dandu-mi ochii peste cap.
-Pai, eu ma gandeam doar la o mica petrecere in pijamale de data asta. Dar ramane cum spui tu! Merg sa imi pregatesc lucrurile! Mai vorbim!
…si imi inchide telefonul in nas. Merg revoltata in sufragerie si deschid televizorul. Nu pot sa ma abtin si incep sa rad aiurea de dialogul meu cu Ten-ten. Nu gasesc nimic interesant, asa ca las pe muzica si ma uit la videoclipuri. Nici nu se termina bine melodia la care am lasat, ca si suna cineva la usa. Merg sa vad cine este si il vad pe Sasuke la usa cu un trandafir rosu ca sangele in mana. Oare ce s-a ointamplat cu el? Deschid usa si ma intampina cu cuvinte siropoase, dar nu inainte de a intreba daca sunt singura acasa.
-Salut! Sper ca esti singura, nu? Nu vreau sa ma vada cineva. spune acesta afisand un zambet smecher.
-Stai linistit, sunt singura-singurica. Dar in vreo ora-doua trebuie sa vina fetele pe la mine. Datorita gurii mele sparte si a lui Ten-ten, va trebui sa organizez cu ea o petrecere monstru. Sper ca vii, nu?
-Nu cred, nu sunt genu’. Imi place sa petrec timpul acasa sau la plimbari…
-Bine, mai vedem noi. zic eu cu un zambet smecher ca al lui, ma scuz de el si merg sa il sun pe Naruto sa vina de urgenta la mine.
Din fericire, Naruto era pe aproape, asa ca a bagat putina viteza si ajuns in cinci minute. La auzul soneriei de la usa, Sasuke tresara putin.
-Parca spuneai ca fetele vor veni in vreo ora sau doua. spune brunetul in timp ce eu ma uit pe vizor. Incep sa chicotesc si ii spun ca nu e nici o fata, ca e doar Naruto. Sasuke tresare si mai tare si se uita la mine ca la un extraterestru in timp ce deschid usa. Da sa fuga, dar nu mai reusteste ca deja Naruto il saluta “politicos”.
-Mai-mai…ia te uita! Marele Sasuke Uchiha este acasa la o fata? Bai, frate, ce zi tare mi-am nimerit!
-Ia mai taci, mister hiperactivitate! Stii ce-s alea misiuni? Ei bine, despre asta voiam sa vorbesc cu Sakura! Nu am mai avut de mult o misiune asa ca sunt cam plictisit. spune Sasuke incercand sa se scuze; eu chiar mor de curiozitate sa vad ce vrea sa vorbeasca cu adevarat cu mine. Nu stiu cum, dar simt cumva ca ma minte. In ultimul timp, am avut o gramada de presimtiri, care toate s-au adeverit.
-Da, da, cum spui tu. spune Naruto incercand sa se abtina de la intors replicile brunetului si de la ras. Nu voia sa se certe cu el in prezenta mea. Deci, Sakura, ce s-a intamplat?
-Pai, mama este plecata cu sor-mea la bunica. Tu unde ai fost?! Ten-ten stie de ceva timp. Dupa cum e ea, ar fi trebuit sa stie tot satul!
-Ce vrei sa spui cu asta?
-Lasa-ma sa termin mai intai! spun eu si ma rastesc un pic la el, desi nu-mi place ca fac asta, nu imi place deloc sa ranesc oamenii. Deci…voi da o petrecere monstru la mine acasa, si voiam sa stiu daca vrei sa vii si tu. Deci…vii?
Nu apuc sa mai intreb ceva ca deja blondul sare in sus de bucurie. Imi pare bine ca este macar fericit, dupa halul in care m-am rastit la el.
-Ma mai intrebi?!?! Tu nu il cunosti deja pe “Dj. Naruto”?? Tot satul il cunoaste!!
Incep sa rad cu pofta de prostelile blondului, care iese din casa. Imi cer scuze de la Sasuke si merg dupa el. Acesta pare in prezenta mea destul de calm, dar dupa ce ies sa cer ajutorul blondului vad pe geam cu coada ochiului cum ar vrea sa sparga ceva. incerc sa ma calmez, si ii spun blondului ceea ce vreau de la el.
-Naruto, stiu ca tu il cunosti pe Sasuke mai bine decat mine. Ajuta-ma te rog sa il conving sa vina la petrecere. si fac o fata de catelus la care nimeni nu ar fi putut rezista.
-Aaa, stai fara grija! Am eu solutia perfecta. spune el si mi-o ia inainte in casa. Il urmez si merg sa vad ce vrea sa faca. Acesta intra in casa cu nasul pe sus si il priveste pe Sasuke smecher. Brunetul si-a dat seama ca ceva se petrece, asa ca ne priveste pe mine si pe Naruto suspicios. Eu fac o fata catre el ca sa inteleaga ca habar n-am de ce vrea sa faca nebunul de Naruto. Acesta intelege si ii arunca fulgere din priviri blondului.
-…Deci, Sasuke…am auzit ca cineva e prea fricos ca sa vina la o petrecere monstru organizata de colega noastra de echipa…uuu…micul Uchiha se sperie de o petrecere…zice Naruto, iar eu nu pot sa ma abtin si scot un chicot micut.
-Uite cine vorbeste…obsedat de ramen ce esti! Ce naiba vrei de la mine? Sa fac scandal intr-o casa care nu apartine nici mie si nici tie?
-Nu…vreau doar sa te provoc.
-O, da? La ce marog? spune Sasuke catre blond cu o voce ferma care ma face sa ma topesc.
-Chiar vrei sa stii? Bine. Te provoc sa vii la petrecerea organizata de Sakura!
-Bine. Vin. Ca sa vezi ca nu dau niciodata inapoi de la provocari.
-Ok. Mai vorbim!
Si iese imediat pe usa. Sasuke se uita la usa de la intrare dupa ce s-a inchis ca la extraterestri. Il calmez si imi cer scuze de venirea brusca a blondului.
-Iarta-ma Sasuke. Deci…ce voiai sa imi spui?
-Pai, nu vreau sa te deranjez. Dar vrei sa vii cu mine la un suc sa iti spun totul mai bine?
-Cum sa nu? Mi-ar placea. spun eu draguta si merg sa imi iau geanta din camera mea.
Ma asez o secunda pe un scaun de la mine din camera, ma plesnesc usor pe fata sa vad daca nu cumva e un vis. Se pare ca totul e realitate pura. Ma calmez si cobor pregatita de iesire. Nu sunt atenta pe unte merg, si ma impiedic in timp ce cobor scarile exterioare ale casei. Din fericire am nimerit la distanta de vreo trei-patru centimetri de o balta. Se pare ca m-am cam julit la genunchi. Ma cam ustura, deci mi-e ceva mai greu sa ma ridic. Simt deodata doua maini putenice in jurul soldurilor mele. Incremenesc. Vad ca Sasuke ma ridica in brate si ma aseaza pe scari. Se uita la mine. Privesc doar in fata. Simt ca sunt pe scari, dar in fata ochilor mei se desfasoara niste scene ciudate. Deslusesc cu greu o lupta intre Naruto si Sasuke. “Oo, nu! Alta premonitie!”. Incet ma trezesc din visarea mea cand Sasuke ma plesneste usor pe obraz. “Doamne! Ce maini fine are!” imi spune enervantul meu ego iar. Nu il bag in seama.
-Iarta-ma, Sasuke, m-am pierdut doar prin gandurile mele…

-Cred ca stiu ce s-a intamplat cu parintii mei. spun eu in timp ce las sa curga o lacrima fierbinte, cristalina pe obrazul meu. Un brat puternic ma inconjoara de pe dupa umeri. Simt o respiratie calda in crestetul meu. Inca nu realizez ce se intampla. Dar simt cum sunt din ce in ce mai aproape de un piept cald si moale.
-Nu mai plange. Nu suport sa te vad asa. Plus ca o sa faci febra. aud vocea brunetului si simt buzele sale molcute cum imi saruta usor fruntea.
Simt cum stresul acumulat in ultimele zile mi se aseaza ca un bolovan pe cap. Totul se invarte in jurul meu. Incep sa vad numai negru in fata ochilor. Nu mai stiu absolut nimic. Vad ca sunt intr-un spatiu alb, totul e de aceasta nuanta, care devine usurel spre roz.
Vad cum din departare se apropie de mine doua siluete. Le distind usor culoarea parului, care este de un roz foarte dragut.